Cădere

Ai plecat într-o nopate târzie
Când ne-am iubit atât de mult
Ai închis uşa şi ai plecat
În întuneric ai dispărut.

Am început a trăi fără tine
Căci ce puteam altceva ca să fac
Dar nu aveam puteri
Şi cad, cad.

Sunt un suflet slab, prea slab
Tu aveai grijă de el
Ai plecat însă, lumina mea,
Am rămas singură într-un tunel.

Şi zilele fără sfărşit îmi par
Şi orele trec şi trec fără sens
Şi paşii îmi sunt atât de grei
Şi se opresc din mers.

 Fără tine sunt o umbră
Iar cândva o stâncă eram
Eram cu totul altcineva
Atunci când iubeam.

Acum doar  cad
Prin viaţă mă târăsc
Acum doar exist
Nu mai trăiesc.

Am căzut într-o groapă
Prea adâncă, ca o mare,
Am căzut în deznădejde
Şi uitare....