O las să plece

Am ascuns bucata de iubire ce-a rămas
Undeva în suflet, departe,
Credeam că astfel va rămâne acolo
Şi nimeni n-o va scoate.

O feream de orice-mprejurare,
O păstram ca să n-o pierdem cumva,
Zi şi noapte am stat de veghe
Până am înţeles ceva:

Iubirea nu poţi să o ţii captivă
Ea nu e pasăre de colivie
Vine o zi când vrea să zboare
Şi nu-ţi mai aparţine ţie.

Am tot păstrat-o, m-am luptat
Dar, în sfârşit, am lăsat-o să zboare
Mai bine să fie liberă iubirea
Chiar dacă plâng şi mă  doare.

Mă simt mai bine...cum să zic?
M-apasă confuzii şi-o lacrimă rece
Dar decât să adun cioburi de iubire
Mai bine o las să plece...